Inteligența artificială și dreptul afacerilor: oportunități, riscuri și provocări juridice | Artificial Intelligence and Business Law: opportunities, risks, and legal challenges

Adoptat în 2018, Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) este fundamentul Uniunii Europene pentru protecția datelor cu caracter personal și confidențialitatea utilizatorilor. În contextul în care inteligența artificială (IA) devine un instrument tot mai utilizat în afaceri, respectarea GDPR este mai importantă ca oricând.

Tehnologiile IA, deși oferă beneficii semnificative precum analiza rapidă a datelor și automatizarea proceselor, implică și riscuri privind modul în care sunt colectate, prelucrate și utilizate datele personale. GDPR impune companiilor să adopte măsuri stricte pentru transparență, legalitate, minimizare și responsabilitate.

Conformitatea cu GDPR nu doar că ajută la evitarea sancțiunilor, ci devine și un element-cheie pentru construirea încrederii în relațiile de afaceri. Integrarea IA într-un mod responsabil și etic, respectând reglementările GDPR, oferă companiilor un avantaj competitiv într-un mediu de afaceri dinamic și digitalizat.

Ca avocați specializați în dreptul afacerilor, înțelegem impactul inteligenței artificiale (IA) asupra tuturor industriilor, inclusiv asupra mediului juridic. IA nu mai este doar o tehnologie inovatoare, ci un instrument indispensabil care redefinește modul în care companiile își desfășoară activitatea. De la automatizarea proceselor complexe la analiza datelor în timp real și până la luarea deciziilor strategice, IA oferă oportunități remarcabile. Totuși, aceste beneficii vin la pachet cu riscuri și provocări juridice care necesită o abordare bine fundamentată.

Cum transformă IA domeniul juridic?

Activitățile juridice tradiționale, precum analiza minuțioasă a documentelor, verificările repetitive și procesele complexe de redactare sau negociere, sunt acum completate cu tehnologiile IA. Acestea permit automatizarea și optimizarea sarcinilor, reducând timpul și costurile asociate și sporind procesul decizional.

O situație notabilă este utilizarea IA pentru analiza volumelor mari de contracte și documente financiare, identificând clauze nefavorabile sau chiar riscuri ascunse. Într-un exemplu recent, o firmă internațională a utilizat IA pentru a analiza peste 10.000 de contracte în mai puțin de o săptămână, economisind luni de muncă manuală. În același timp, IA poate genera documente standardizate, verifica inconsecvențele și accelera procesele de negociere, reducând riscurile asociate termenilor nefavorabili.

Această automatizare nu elimină rolul avocatului, ci îl completează, oferindu-i mai mult timp pentru activități strategice, precum consilierea clienților, soluționarea litigiilor complexe și dezvoltarea de soluții personalizate.

Oportunități oferite de IA

Reducerea costurilor și a timpului. Automatizarea sarcinilor repetitive contribuie la reducerea semnificativă a timpului necesar pentru analiza documentelor, redactarea contractelor și monitorizarea conformității.

Creșterea preciziei. Algoritmii avansați minimizează riscurile erorilor umane, oferind analize mai rapide și mai precise.

Predictibilitate strategică. Instrumentele predictive permit companiilor să anticipeze riscurile și să optimizeze strategiile juridice, ceea ce duce la luarea unor decizii bine informate și fundamentate.

Provocări și riscuri juridice ale IA

Deși IA promite beneficii semnificative, utilizarea sa implică riscuri și întrebări juridice complexe care necesită o atenție deosebită.

Răspunderea juridică. Cine răspunde atunci când o decizie luată de IA este greșită? Spre exemplu, dacă un algoritm refuză acordarea unui credit sau generează pierderi financiare, răspunderea poate fi atribuită dezvoltatorului, utilizatorului sau companiei care a implementat tehnologia. Aceste situații impun necesitatea unor clauze contractuale bine definite și a unei legislații clare.

Prejudecăți algoritmice. IA poate perpetua sau amplifica discriminările existente. Un exemplu celebru este un sistem IA folosit în recrutare, care a favorizat candidații bărbați, reflectând un istoric de date discriminatorii. Astfel de situații pot atrage litigii și sancțiuni din partea autorităților.

Conformitatea cu reglementările privind datele cu caracter personal. Utilizarea IA implică deseori prelucrarea datelor cu caracter personal, ceea ce necesită respectarea strictă a reglementărilor, cum ar fi GDPR. Nerespectarea acestora poate atrage sancțiuni semnificative.

Reglementări actuale și lacune legislative

La nivel european, AI Act stabilește un cadru legislativ care clasifică aplicațiile IA pe niveluri de risc: ridicat, mediu și scăzut. Spre exemplu, aplicațiile utilizate în sănătate sau transporturi, care au un impact major asupra siguranței și drepturilor fundamentale, vor fi supuse unor reglementări mai stricte. Acest cadru urmărește protejarea drepturilor cetățenilor, dar și stimularea inovării responsabile.

În România, însă, lipsa unei legislații dedicate IA generează incertitudini pentru companii și practicienii dreptului. În prezent, aceștia se bazează pe reglementările generale, dar este evidentă nevoia unui cadru normativ național care să completeze reglementările europene și să abordeze specificitățile locale.

Oportunități pentru companii și practicieni

Pentru companii, adaptarea rapidă a tehnologiilor IA și conformitatea cu reglementările pot reprezenta un avantaj competitiv. Demonstrând angajamentul pentru respectarea normelor, acestea își pot consolida poziția pe piață și încrederea partenerilor de afaceri.

Pentru avocați, IA deschide noi oportunități de specializare. Gestionarea riscurilor juridice asociate IA, consilierea privind conformitatea sau redactarea de contracte adaptate devin arii în plină expansiune.

Digitalizarea profesiei juridice

IA redefinește profesia juridică, introducând soluții rapide și precise pentru gestionarea sarcinilor complexe. De exemplu, analiza detaliată a documentelor juridice sau verificarea clauzelor contractuale devine semnificativ mai eficientă și mai exactă cu ajutorul IA. Aceste progrese tehnologice permit avocaților să își aloce timpul și resursele către activități strategice, precum consilierea clienților și abordarea unor probleme juridice complexe, asigurând un nivel superior de servicii și o adaptare mai bună la nevoile specifice acestora.

Concluzie

Inteligența artificială aduce beneficii semnificative în domeniul juridic, dar și responsabilități complexe. Companiile și avocații care își adaptează strategiile și integrează IA în procesele lor vor avea un avantaj strategic într-un mediu în continuă expansiune.

Av. Elena Buzaianu – Associate OTD Lawyers

ENGLISH VERSION

Adopted in 2018, the General Data Protection Regulation (GDPR) is the European Union’s cornerstone for personal data protection and user privacy. As artificial intelligence (AI) becomes an increasingly utilized tool in business, compliance with GDPR is more important than ever.

AI technologies, while offering significant benefits such as rapid data analysis and process automation, also present risks concerning the collection, processing, and use of personal data. GDPR requires companies to implement strict measures for transparency, legality, minimization, and accountability.

Compliance with GDPR not only helps avoid penalties but also becomes a key factor in building trust in business relationships. Integrating AI responsibly and ethically, in line with GDPR regulations, provides companies with a competitive edge in a dynamic and digitalized business environment.

As legal advisors specializing in business law, we recognize the transformative impact of artificial intelligence (AI) across all industries, including the legal field. AI is no longer just an innovative technology but an indispensable tool that redefines how businesses operate. From automating complex processes to real-time data analysis and strategic decision-making, AI offers remarkable opportunities. However, these benefits come with inherent risks and legal challenges that require a well-structured approach.

How is AI transforming the legal domain?

Traditional legal activities, such as detailed document analysis, repetitive checks, and complex drafting or negotiation processes, are now complemented by AI technologies. These tools enable the automation and optimization of tasks, reducing the time and costs involved while enhancing decision-making processes.

A notable example is the use of AI to analyze large volumes of contracts and financial documents, identifying unfavorable clauses or even hidden risks. In a recent case, an international firm used AI to analyze over 10,000 contracts in less than a week, saving months of manual labor. Additionally, AI can generate standardized documents, verify inconsistencies, and expedite negotiations, thereby mitigating risks associated with unfavorable terms.

This automation does not eliminate the role of lawyers but complements it, freeing up time for strategic activities such as client counseling, resolving complex disputes, and developing tailored legal solutions.

Opportunities presented by AI

Cost and time reduction. Automating repetitive tasks significantly decreases the time required for document analysis, contract drafting, and compliance monitoring.

Enhanced accuracy. Advanced algorithms minimize human error, providing faster and more precise analyses.

Strategic predictability. Predictive tools enable companies to anticipate risks and optimize legal strategies, leading to well-informed and grounded decision-making.

Legal challenges and risks of AI

While AI offers significant benefits, its use involves risks and complex legal questions that demand attention.

Legal liability. Who is responsible when AI makes a wrong decision? For instance, if an algorithm denies a loan or causes financial losses, liability could rest with the developer, the user, or the implementing company. Such situations necessitate clearly defined contractual clauses and robust legislation.

Algorithmic bias. AI can perpetuate or amplify existing biases. A well-known example involves a recruitment AI system that favored male candidates, reflecting discriminatory historical data. Such scenarios may lead to litigation and penalties from regulatory authorities.

Compliance with data protection regulations. AI often involves processing personal data, requiring strict adherence to frameworks like GDPR. Non-compliance could result in significant fines.

Current regulations and legislative gaps

At the European level, the AI Act establishes a legislative framework that classifies AI applications into risk levels: high, medium, and low. For example, applications used in healthcare or transportation, which have a major impact on safety and fundamental rights, will be subject to stricter regulations. This framework aims to protect citizens’ rights while promoting responsible innovation.

In Romania, however, the absence of dedicated AI legislation creates uncertainties for companies and legal practitioners. Currently, they rely on general regulations, but the need for a national legal framework to complement European rules and address local specificities is evident.

Opportunities for companies and practitioners

For companies, the rapid adoption of AI technologies and compliance with regulations can serve as a competitive advantage. By demonstrating a commitment to adhering to legal standards, businesses can strengthen their market position and build trust with partners.

For lawyers, AI opens new avenues for specialization. Managing legal risks associated with AI, advising on compliance, and drafting tailored contracts are emerging areas of expertise that promise growth.

The digitalization of the legal profession

AI is redefining the legal profession, introducing fast and precise solutions for managing complex tasks. For instance, detailed analysis of legal documents or verification of contract clauses becomes significantly more efficient and accurate with AI. These technological advancements allow lawyers to focus their time and resources on strategic activities, such as client counseling and addressing intricate legal issues, ensuring superior service levels and a better alignment with client needs.

Conclusion

Artificial intelligence brings significant benefits to the legal field but also introduces complex responsibilities. Companies and lawyers who adapt their strategies and integrate AI into their processes will gain a strategic advantage in an ever-expanding and evolving environment.

Lawyer Elena Buzaianu – Associate OTD Lawyers