CONTESTAREA ÎN INSTANȚĂ A REPREZENTATIVITĂȚII SINDICATULUI – O PROBLEMĂ DES ÎNTÂLNITĂ CU CARE SE CONFRUNTĂ ANGAJATORII|CHALLENGING UNION REPRESENTATION IN COURT – A COMMON PROBLEM FACED BY EMPLOYERS

În cadrul acestui articol, încercăm să aducem un răspuns pentru unele dintre cele mai întâlnite probleme în practică, în ceea ce privește contestarea reprezentativității unui sindicat, probleme ce derivă de obicei din greșita interpretare a dispozițiilor legale.

Ne vom raporta în cele ce urmează la contestarea reprezentativității unui sindicat reprezentativ la nivel de unitate.

În cadrul unei societăți angajatoare, există posibilitatea de a exista unul sau mai multe sindicate. Acestea pot fi reprezentative sau nereprezentative.

Orice sindicat constituit la nivel de unitate tinde spre dobândirea reprezentativității la acel nivel, unul dintre scopurile principale urmărite fiind acela de a avea capacitatea necesară pentru a participa la negocierea colectivă.

Condițiile legale necesare pentru dobândirea reprezentativității unui sindicat la nivel de unitate sunt cele prevăzute de art.54 alin.(1) lit.C. din Legea nr.367/2022 – Legea dialogului social, respectiv:

a) au statut legal de sindicat sau federație sindicală;

b) au independență organizatorică și patrimonială;

c) numărul de membri ai sindicatului sau, după caz, ai sindicatelor componente ale federației sindicale reprezintă cel puțin 35% din numărul total de angajați/lucrători aflați într-un raport juridic de muncă sau un raport de serviciu cu unitatea.

În cazul în care la nivelul unei unități există sindicate care și-au dobândit reprezentativitatea în instanță, despre care angajatorul consideră că nu ar îndeplini de fapt condițiile legale necesare enumerate anterior, pentru a putea fi considerat reprezentativ la nivel de unitate, are posibilitatea contestării în instanță a reprezentativității, în baza dispozițiilor art.181 alin.(1) din Legea nr.367/2022.

Textul de lege prevede următoarele: Reprezentativitatea organizațiilor patronale sau sindicale poate fi contestată în instanță de către organizațiile patronale ori sindicale corespondente la nivel național, de sector de negociere colectivă, grup de unități sau de unități, în condițiile în care nu mai sunt îndeplinite unul ori mai multe dintre criteriile prevăzute de art. 54 alin. (1) lit. A-C, respectiv de art. 79 alin. (1) lit. A și B, pe baza cărora a fost obținută reprezentativitatea în cauză.

În practică, textul de lege ridică probleme de interpretare, mai ales în ceea ce privește „persoanele” care pot avea calitate procesuală activă într-un asemenea demers juridic, cât și în ceea ce privește nivelul de la care poate fi contestată reprezentativitatea unui sindicat.

Cine poate contesta în instanță reprezentativitatea organizațiilor sindicale? Conform textului de lege, reprezentativitatea organizațiilor sindicale poate fi contestată în instanță de către organizațiile patronale sau sindicale (corespondente la nivel național, de sector de negociere colectivă, de grup de unități sau de unități).

Este important de subliniat faptul că textul de lege nu impune ca organizația care contestă reprezentativitatea să fie de același tip cu cea a cărei reprezentativitate este contestată, ceea ce înseamnă că este posibilă contestarea reprezentativității unei organizații sindicale și de către o organizație patronală, la fel cum poate fi contestată și de către o organizație sindicală. Totodată, și în ipoteza contestării reprezentativității unei organizații patronale, ea poate fi contestată fie de către o organizație patronală, fie de către o organizație sindicală.

Esențial este însă ca organizația contestatoare să fie corespondentă ca și nivel, așa cum precizează și textul de lege de la art.181 alin.(1) din Legea nr.367/2022, în sensul că nu este permisă contestarea reprezentativității unei federații sindicale reprezentative la nivel de grup de unități spre exemplu, de către o organizație sindicală reprezentativă doar la nivel de unitate. Este necesar așadar ca și contestatorul să se afle la același nivel de corespondență cu organizația (sindicală sau patronală) a cărei reprezentativitate o contestă.

Legea face referire doar la noțiunea de „corespondență”, deci nu este necesar ca organizația contestatoare să fie și ea la rândul ei reprezentativă, ci poate fi și nereprezentativă, doar să fie constituită la același nivel.

Un alt aspect de avut în vedere, în situația în care se pune în discuție contestarea reprezentativității unei organizații sindicale reprezentative la nivel de unitate, se referă la motivul pentru care poate fi contestată reprezentativitatea. Aici textul de lege este unul foarte clar, reprezentativitatea putând fi contestată în cazul în care nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art.54 alin.(1) lit.C) din Legea nr.367/2022.

Ca și concluzie generală, potrivit dispozițiilor Legii nr.367/2022, reprezentativitatea unei organizații sindicale poate fi contestată în instanță doar de către o organizație patronală sau sindicală, corespondentă ca și nivel, și doar pentru motivele neîndeplinirii condițiilor de reprezentativitate impuse de lege. Acțiunea se depune la instanța care a acordat reprezentativitatea și, de cele mai multe ori, instanța consideră că procesul se face în contradictoriu cu sindicatul a cărui reprezentativitate se contestă.

Pentru informații suplimentare cu privire la problemele întâlnite ale angajatorului în ceea ce privește contestatarea în instanță a reprezentativității sindicatului în muncă poți lua legătura cu echipa noastră de avocați specializați.

De asemenea, poți urmări articole de interes pentru afaceri pe paginile noastre de LinkdIn și  site-ul nostru.

Av. Bianca Sfrija – Senior Associate OTD

ENGLISH VERSION

This article aims to provide an answer to some of the most common problems in practice with challenging the representativeness of a trade union, usually arising from misinterpretation of legal provisions.

In the following section, we will refer to the question of challenging the representativeness of a union representative at unit level.

Within an employing company, there may be one or more trade unions. These may be representative or non-representative.

Any union formed at unit level aims to be representative at that level. One of the main aims is to have the capacity to participate in collective bargaining.

In order to be considered representative at unit level, a trade union must comply with the legal conditions set out in Article 54(1)(C) of Law 367/2022, the Social Dialogue Law. These conditions are as follows:

a) Have the legal status of a trade union or trade union federation.

b) Have organisational and patrimonial independence.

c) Have at least 35% of the total number of employees/workers in a legal employment relationship or service relationship with the establishment as members of the trade union or, where applicable, of the trade union federation’s component unions.

If a trade union at the establishment level has been recognised as representative in court by the employer, but the employer believes that the union does not meet the legal requirements set out above, the employer can challenge the union’s status as representative at the establishment level. This is in accordance with Article 181 (1) of Law 367/2022.

The text of the law states that the representativeness of employers’ or trade union organisations may be challenged in court by the corresponding employers’ or trade union organisations at national, collective bargaining sector, unit group or unit level, if one or more of the criteria laid down in Article 54 para. (1) lit. A-C and Article 79 (1) (a) to (c) respectively. (1) lit. A and B, on the basis of which representativeness was obtained.

In practice, the text of the law raises interpretative issues, particularly in relation to the individuals who may bring a legal action and the level at which a trade union’s representativeness may be challenged. The text of the law allows for the representativeness of trade union organisations to be challenged in court by employers’ or trade union organisations at the national, collective bargaining sector, group of establishments or establishment level.

It is important to note that the text of the law does not require that the organisation contesting representativeness be of the same type as the organisation whose representativeness is being contested. This means that it is possible for the representativeness of a trade union organisation to be contested by an employers’ organisation, just as it can be contested by a trade union organisation. Conversely, if the representativeness of an employers’ organisation is contested, it can also be contested by either an employers’ organisation or a trade union.

It is essential that the contesting organisation is corresponding in terms of level, as specified in the text of the law in Article 181(1) of Law 367/2022. This means that it is not allowed to contest the representativeness of a trade union federation representative at the level of a group of units, for example, by a trade union organisation representative only at the level of a unit. It is therefore necessary for the challenger to be at the same level of correspondence with the organisation (trade union or employers’ organisation) whose representativeness is being challenged.

The law refers only to the concept of “correspondence”, so it is not necessary for the organisation contesting the dispute to be representative itself, but it can also be non-representative, just at the same level.

It is also important to consider the grounds on which representativeness can be challenged in the case of a representative trade union organisation at unit level. The text of the law is clear that representativeness can be challenged if the conditions laid down in Article 54(1)(C) of Law 367/2022 are no longer met.

In summary, according to the provisions of Law 367/2022, the representativeness of a trade union organisation can be challenged in court only by a corresponding employer or trade union organisation and only on the grounds of failure to meet the conditions of representativeness imposed by law. The action is brought before the court which granted representativeness, and in most cases, the court considers that the case is brought against the trade union whose representativeness is contested.

For further information on the problems encountered by the employer in challenging union representation in court, you can contact our team of specialist lawyers.

Also, you can follow articles of interest for businesses on our LinkedIn page and our website.

Lawyer Bianca Sfrija – Senior Associate OTD